Schema Electrica

în cazul pornirii motoarelor de c.c. se ştie că, pentru limitarea curentului de pornire, trebuie să se introducă în serie cu desfăşurarea rotorului un reostat de pornire Rp, care în cazul schemei din fig.6.18 este compus din Rpi şi Rp2. Pe măsură ce rotorul îşi măreşte viteza de rotaţie se micşorează Rp prin scurtcircuitarea succesivă, la intervale de timp date, a celor două trepte Rpi şi Rp2.
Pentru frânarea dinamică, după deconectarea motorului de la reţea, se cuplează la perii o rezistenţă Rf, numită rezistenţă de frânare. Rotorul continuându-şi micşorarea de rotaţie, datorită inerţiei, maşina intră în regim de generator, debitând un curent prin Rf. Cuplul la arborele generatorului, proporţional cu curentul debitat în rezistenţa de frânare, este un cuplu rezistent, astfel încât se va produce frânarea maşinii.
Funcţionarea schemei: se închide Si şi se apasă pe butonul de pornire S2. Bobina contactorului 1K fiind pusă sub tensiune, se vor închide contactele lKi (de autoreţinere), 1K3 (de forţă) şi 1K4, iar contactele 1K2 se vor deschide. Motorul fiind alimentat de la reţea, va porni cu Rp=Rpi+Rp2 (Rcx se pune la valoare minimă). Prin închiderea contactelor 1K4 releul ld este pus sub tensiune şi după un timp reglat îşi va închide contactele ND 1 di cu temporizare la închidere punând bobinele contactorului 2K şi a releului 2d sub tensiune. Contactorul 2K va acţiona şi va închide contactele 2Ki, scurtcircuitând prima treaptă Rpi din reostatul de pornire, iar releul 2d, după un timp reglat va închide contactele 2di, punând sub tensiune bobina contactorul ui 3 K. Contactorul 3K va acţiona şi îşi va închide contactele 3Ki, scurtcircuitându-se a doua treaptă a reosta- tului de pornire, adică motorul va funcţiona în continuare cu Rpi şi Rp2 scurtcircuitate.

Pornirea automată şi frânarea dinamică a motorului de c.c. cu excitaţia în derivaţie

Oprirea motorului se face deschizând întrerupătorul Si sau apăsând pe butonul de oprire S3, această oprire însă se face cu frânare dinamică întrucât contactele 1K2 revenind la poziţiile lor normale, cuplează rezistenţa de frânare Rf la periile maşinii. Maşina intră în regim de generator, debitând pe Rf şi deci la arbore apare un cuplu rezistent care produce frânarea rapidă a maşinii.

în timpul funcţionării motorului asincron dacă se inversează sensul câmpului magnetic învârtitor stat orie, rotorul motorului asincron frânează, turaţia motorului scade şi va trece prin zero, după care îşi schimbă sensul. Dacă în momentul opririi rotorului se întrerupe alimentarea statorului de la reţea, motorul va fi oprit. Pe acest principiu se bazează schema frânării prin contra-
conectare, a motorului asincron trifazat, reprezentată în fig.6.17.

Frânarea prin contra-conectare a motorului asincron trifazat

Pentru pornirea motorului se închide întrerupătorul SI şi apoi se apasă pe butonul de pornire S2. Bobina contactorului 1K fiind pusă sub tensiune, se vor închide contactele 1K1 (de autoreţinere), 1K2 (de forţă) şi se vor deschide contactele NI 1K3 (de interblocare electrică). Circuitul de alimentare a motorului fiind închis, el va pomi. Pentru frânare se apasă pe butonul de frânare cu acţiune dublă S4 (se deschid contactele NI şi se închid contactele ND). Bobina contactorului 1K este scoasă de sub tensiune şi deci contactele 1K1, 1K2 şi 1K3 revin la poziţia lor normală, iar bobina contactorului 2K va fi pusă sub tensiune şi deci se vor închide contactele 2K1 şi 2K2 şi se vor deschide contactele 2K3 (de interblocare). Prin deschiderea contactelor 1K2 şi închiderea contactelor 2K2, alimentarea motorului de la reţea se va face prin inversarea a două faze între ele (A cu C) şi deci câmpul magnetic învârtitor statoric îşi va schimba sensul de învârtire, adică rotorul va fi frânat. Prin închiderea contactelor 2K1 se pune sub tensiune bobina releului de timp d care va acţiona după un anumit timp reglat, deschizând contactele sale NI di. în felul acesta bobina contactorului 2K este scoasă de sub tensiune şi se vor deschide contactele de forţă 2K2, întrerupându-se alimentarea statorului de la reţea.
Dacă timpul de acţionare a releului d, este astfel reglat încât deschiderea contactelor 2K2 să aibă loc în momentul opririi rotorului, acesta nu-şi va schimba sensul de mişcare şi va rămâne înfrânat.
Rezistoarele R intercalate în serie cu contactele 2K2 au rolul de a controla curentul absorbit din reţea şi tot odată şocul frânării asupra motorului.

 
  Pornirea motorului asincron trifazat cu ajutorul unui autotransformator reglabil trifazat permite
alimentarea iniţială a motorului cu o tensiune Up care să conducă la un curent de pornire pe linie Ipℓ
acceptabil. Valoarea tensiunii iniţiale de pornire este:

Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu comutare stea - triunghi

Metoda se aplică la motoare asincrone de medie şi mare putere cu rotorul în colivie, utilizate în
acţionări cu pornire în gol sau sarcină redusă şi este utilizată atunci când tensiunea nominală de fază a
motorului este egală cu tensiunea de linie a reţelei de alimentare Ufn,mot = Uℓ,reţ (deci motorul
funcţionează la tensiunea nominală conectat în triunghi). Ea constă în alimentarea iniţială a motorului
în conexiune stea urmată de o comutare în triunghi când turaţia este apropiată de cea nominală.
Deoarece la alimentarea în stea
, rezultă că

Pornirea motoarelor asincrone trifazate cu rezistoare sau bobine de reactanţă înseriate cu motorul

Metoda se aplică la motoare asincrone cu rotorul în colivie utilizate în acţionări cu pornire în
gol sau sarcină redusă. La pornire impedanţa motorului asincron fiind mică, curentul de pornire poate
fi redus prin înserierea cu acesta a unor impedanţe exterioare. În acest scop sunt utilizare rezistoare sau bobine de reactanţă mare. Schema de forţă a motorului în acest caz (Fig.9.15.) conţine:
• CLp – contactele principale ale contactorului de linie prin care se face alimentarea acestuia la
pornire;
• R (R,X) – rezistoarele sau bobinele de mare reactanţă trifazate;
• CSp – contactele principale ale contactorului de scurtcircuitare a rezistoarelor (sau bobinelor)
după pornire.
În momentul pornirii curentul de pornire, redus faţă de valoarea nominală Ipn (la o valoare impusă
prin valoarea impedanţei înseriate) este maxim şi determină o cădere de tensiune ΔUi (iniţială) maximă pe impedanţa înseriată (Fig.9.15.), astfel încât motorul este alimentat şi porneşte pe o caracteristică mecanică corespunzătoare unei tensiuni reduse Up = Un – ΔUi (Fig.9.16.a). Pe măsură ce turaţia motorului creşte, alunecarea scade, impedanţa motorului creşte şi curentul scade. Astfel scade şi căderea de tensiune ΔU, deci tensiunea la bornele motorului creşte, caracteristica mecanică de pornire (Fig.9.16.d), traversând familia de caracteristici (Fig.9.16.b) corespunzătoare tensiunilor la bornele motorului din ce în ce mai mari, ce tind către caracteristica naturală, corespunzătoare tensiunii nominale (Fig.9.16.c).
Când turaţia motorului este apropiată de turaţia nominală se scurtcircuitează
impedanţa exterioară prin anclanşarea contactorului CS, moment în care apare un salt de curent şi de
cuplu (Fig.9.16.e), caracteristica de pornire d) continuând pe caracteristica naturală c). Scurtcircuitareaprematură conduce la creşterea saltului de curent şi de cuplu, care poate solicita negativ lanţul cinematic al acţionării şi în primul rând transmisia.




Rezistoarele se folosesc la motoare de tensiune joasă şi de putere relativ mică. La motoare de
puteri mari şi foarte mari (care eventual au tensiuni nominale mai mari decât 380V) se preferă să se
utilizeze bobine de reactanţă mare (dispuse pe miezuri de fier) deoarece nu consumă putere activă, sunt mai uşor de izolat pentru că nu se încălzesc şi au o eficienţa mare asupra reducerii curentului de
pornire.
Dacă acţionarea necesită schimbarea sensului de rotaţie, alimentarea motorului se face prin
două contactoare de linie, ca în Fig.9.14. al doilea contactor inversând două faze între ele.
Schema electrică de comandă protecţie şi semnalizare este în principiu la fel ca în cazul pornirii
prin cuplare directă la reţea, completată cu contactorul CS a cărui anclanşare este comandată de un
traductor de turaţie sau un releu de timp.