Stîlpii liniilor electrice aeriene silit construcţiile care prin intermediul izolatoarelor, clemelor şi armăturilor susţin conductoarele deasupra solului.
Stîlpii pot fi din metal, din beton armat sau din lemn.
StUpii metalici sînt folosiţi pentru EEA de înaltă şi foarte înaltă tensiune (mai rar pentru medie tensiune) şi se execută din profile de oţel îtt- tr-o construcţie de formă zăbrelită. Se mai folosesc stîlpi metalici din ţeava pentru linii de joasă tensiune (distribuţie sau iluminat public) în oraşe mari şi, mai rar, stîlpi din ţeava pentru linii de înaltă tensiune.
Stîlpii din beton armat se întrebuinţează în prezent la noi în ţară la majoritatea liniilor de medie şi de joasă tensiune, precum şi la înaltă tensiune (110 kV) ca stîlpi de susţinere.
Stîlpii din lemn sînt în prezent foarte rar folosiţi în ţara noastră; sînt admişi numai pentru linii de joasă tensiune în cazuri speciale, în zone greu accesibile.
Ea un stîlp oarecare distingem corpul propriu-zis şi coronamentul, constituit din ansamblul de console, traverse, suporţi, vîrfare, montat la partea superioară a corpului stîlpului, de care sînt suspendate conductoarele active şi de protecţie. Printr-o formă judicios aleasă a coronamentului se asigură distanţele necesare între conductoare, precum şi între acestea şi corpul stîlpului.
Stîlpii se fixeaază în sol prin intermediul unor fundaţii.
vStîlpii LEA pot fi construiţi pentru unul, două sau mai multe circuite şi pentru unul sau două conductoare de protecţie.
în cazul luării unor măsuri speciale se pot monta EEA dc joasă tensiune pe stîlpi comuni cu EEA de medie tensiune sau eu linii de telecomunicaţii.
Din punct de vedere funcţional stîlpii se împart în:
1) Siilpi de susţinere, care au rolul ca în funcţionare normală să preia eforturile datorate încărcărilor verticale (greutatea conductoarelor, a izolatoarelor etc.), precum şi forţele orizontale datorite acţiunii vîntuîui. Stâlpii de susţinere constituie tipul cei mai numeros de pe o linie (70—90% din numărul total al stâlpilor liniei). în funcţie de modul de prindere a conductoarelor la lanţurile de izolatoare stîlpii de susţinere pot fi de tip normal, dacă se utilizează cleme cu eliberarea conductoarelor ori cleme cu traeţi- ane limitată sau de tip întărit eînd se utilizează cleme eu reţinerea conductoarelor.
2) Stîlpii de întindere se fixează pe aliniamentul liniei la distanţe cuprinse în general între 2 şi 10 km şi au rolul de a prehra unele eforturi în lungul liniei, în scopul limitării avariilor pe o porţiune limitată a liniei-
Porţiunea de linie cuprinsă între doi stîlpi de întindere se numeşte panou de întindere. în afara funcţiunii arătate mai sus, stîlpii de întindere constituie puncte de sprijin pentru întinderea conductoarelor în panou la construirea liniei sau la reparaţii.
3) Stîlpii terminali se montează la capetele liniei şi trebuie să preia în permanenţă forţele de tracţiune orizontale ale tuturor conductoarelor de aceeaşi parte a stîlpului. Stîlpii terminali au şi rolul de stîlpi de întindere, delimitînd la cite un capăt primul şi ultimul panou de întindere al liniei. Se recomandă ca stîlpii termimali să fie amplasaţi în aliniamentul liniei, nu în colţ.
4) Stîlpii de, colţ se montează la intersecţia a două aliniamente şi trebuie să preia forţele’de tracţiune rezultante în conductoare. în funcţie de unghiul format de cele două aliniamente, stîlpii de colţ pot fi calculaţi şi realizaţi ca stîlpi de susţinere sau ca stîlpi de întindere. De obicei, la iu- ghiuri apropiate de 180° (200c) se realizează ca stîlpi de susţinere, iar la unghiuri mai pronunţate între aliniamente se utilizează stîlpi de întindere şi de colţ, delimitînd în acelaşi timp şi un panou de întindere.
5) Stîlpi de traversare se utilizează în porţiunile de traseu în care liuia trece peste căi ferate, şosele, canale navigabile etc.
6) Stîlpi de subtraversare se folosesc în cazurile în care o linie electrică trece pe sub o altă linie cu o tensiune egală sau superioară, fără ca cele două linii să aibă vreun punct comun.
7) Stîlpi de intersecţie (încrucişare) sînt stîlpii pe care se execută intersecţia a două linii electrice; se utilizează în special la LEA de joasă tensiune.
8) Stîlpii de derivaţie sînt stîlpii de pe care se efectuează o derivaţie din linia respectivă.
9) Stîlpii de transpunere a fazelor se folosesc pentru rotirea fazelor în scopul uniformizării inductanţei şi capacităţii liniei. Transpunerile de fază se impun numai la liniile cu lungimi mari şi cu tensiuni de la 110 kV inclusiv în sus. De obicei, ca stîlpi de transpunere se utilizează stîlpi de întindere, la care se montează echipament suplimentar pentru a se putea face rotirea conductoarelor.
Trimiteți un comentariu