Ambele diode, D4 şi D5, produc, împreună cu diodele D6 şi D9 ale punţii redresoare, o tensiune continuă ajutătoare care este netezită de condensatorul electrolitic C2. Componentele obişnuite au rolul ca, la conectarea rele-
ului, să lege difuzorul cu ieşirea amplificatorului abia după scurgerea unui interval de timp, iar această legătură este din nou întreruptă imediat după conectare.
Releul Re anclanşează, atunci când tensiunea pe bucla lui P2 a atins valoarea necesară anclanşării releului. Pentru aceasta trebuie totuşi ca C1 să fi fost încărcat suficient prin potenţiometrul P1. Curentul releului depinde de rezistenţa R1; el este egal cu diferenţa între tensiunea de alimentare şi tensiunea pe bucla lui P2, împărţită prin valoarea lui R1 (T2 este în stare de conducţie). R1 trebuie, în cazul dat, să fie ales în funcţie de tipul releului utilizat. Diodele D1 ... D3 protejează contra vârfurilor de tensiune care pot apărea în bobina releului.
La deconectare, tensiunea ajutătoare de pe C2 scade mult mai repede decât tensiunea de alimentare a amplificatorului, deoarece C2 posedă doar o capacitate mică. De aceea, releul cade practic imediat şi separă difuzorul de ieşirea amplificatorului, înainte de apariţia tensiunilor tranzitorii la deconectare.
Dimensionarea condensatoarelor electrolitice C1 şi C2 depinde atât de alegerea tranzis- toarelor T1 şi T2 cât şi de mărimea tensiunii de alimentare. Ca tranzistoare, intră în discuţie tipurile de mică putere.
Temporizarea se poate regla cu PI; ea este de asemenea influenţată de P2 şi de mărimea tensiunii de alimentare.
(J. Rongen)
Trimiteți un comentariu